Asociaţia Micul Beiuşean SUSŢINE Proiectul ” Teatrul Micului Beiuşean”
ANA FLOREA – director artistic al Asociaţiei Micul Beiuşean
“Teatrul te ajuta sa strigi atunci cand nu poti striga, sa iubesti atunci cand nu mai ai ce sa iubesti, sa urasti cand ti-e teama sa urasti, sa evadezi cand nu mai ai unde sa evadezi, sa vezi atunci cand crezi ca nu mai ai ce sa vezi, sa imprumuti existente atunci cand vrei sa-ti abandonezi existenta. Teatrul poate schimba opinii, poate deschide inimi, poate sa faca sa incolteasca idei, poate emotiona, poate sa modeleze caractere.
Vreau sa ofer aceasta posibilitate(pe care eu nu am avut-o) publicului sau viitorului public beiusean( si nu numai) si sa formez o echipa care sa duca mai departe aceasta imensa pasiune pentru arta si educatie prin arta, atunci cand eu voi fi nevoita sa “depun armele”-deoarece a produce acte artistice de calitate in mediul in care traim, e o adevarata cruciada.”
CARMEN NOVAC – vicepreşedinte al Asociaţiei Micul Beiuşean
” De ce sa investim azi in semenii nostri?! Asta ar fi intrebarea! Pentru ca in imediata apropiere a fiecaruia se afla cate un om care poate, vrea si stie sa-si puna in valoare talentul, menirea, profesionalismul. Pe cei de langa noi trebuie sa-i sprijinim intai. Ei sunt aproapele nostru. Ei pot schimba societatea de maine pentru ca se pun la dispozitia semenilor. Pentru ca au identificat o nevoie sociala si au gasit parghiile de a raspunde la ea. De a nu astepta ca altii sa faca ce pot face ei! Si pot! Pentru ca vor!”
CUM VĂD ALŢII ACTIVITATEA NOASTRĂ :
Radu Dascălul de la ZIG-ZAG prin România :
http://www.zigzagprinromania.com/
“Dacă vreau să găsesc un om care îşi face mereu provizii, în suflet, de entuziasm, perseverenţă dusă la extrem şi dorinţa de a schimba în bine mediul în care trăieşte, inevitabil mă gândesc la Ana!
Orice anotimp ar anului ar fi ea nu rămâne fără aceste calităţi. De ce ? Pentru că a găsit atâtea mijloace prin care să le împărtăşească mereu cu alţii! Teatrul e unul dintre ele. Acesta este instrumentul preferat al Anei, prin care bucură inimi şi schimbă vieţi de copii sau de adulţi…una câte una!
Mă bucur să te cunosc! ”
Veronica Popa, profesor limba română
„Lumea-ntreaga e o scenă
Si toți oamenii-s actori,
Răsar si pier, cu rândul, fiecare:
Mai multe roluri joaca omu-n viață…”
(William Shakespeare, „Cum va place”, traducere de Virgil Teodorescu)
Când vorbim despre artă nu putem să nu ne gândim la teatru. Credem că teatrul are un rol foarte important în evoluţia omului. Teatrul, ca formă de artă a însoţit omul din cele mai vechi timpuri şi i se recunoaşte puterea de a aduna oamenii în comunităţi de gândire, de a-i educa prin împărtăşirea unor poveşti, care prin intermediul actorilor devin lecţii de viaţă. Așadar, teatrul poate construi o colectivitate de tineri care învață să fie uniți, care învață că doar lucrând împreună în armonie pot produce schimbări în societate. Prin intermediul operelor dramatice, prin jocul de rol, tinerii, copiii în special, pot să-şi asume identităţi cu ajutorul cărora să descopere tainele existenţei umane. Teatrul nu e doar o formă de artă, e un mod de a gândi, e şi o formă de divertisment care creează momente de neuitat pentru spectatorii săi.
Pornind de la ideea conform căreia oamenii se schimbă observându-i pe cei din jurul lor a apărut principiul care afirmă că teatrul poate fi o formă de educaţie. Prin intermediul pieselor de teatru spectatorii îşi îmbogăţesc cunoştinţele, îşi schimbă obiceiurile, comportamentul sau chiar modul de a gândi.
O piesă de teatru are o mare forţă afectivă care acţionează nu doar asupra publicului ci şi asupra actorilor. Piesele de teatru sunt o alternativă de abordare a unor teme şi este bine ştiut că în special copiii îşi doresc mereu abordări inovative în discutarea unor teme ca: relaţiile dintre oameni, misterul existenţei umane, relaţia cu divinitatea, calităţile şi defectele oamenilor, etc.
Iniţiativa derulării unui proiect care să aibă drept scop educarea tinerilor prin intermediul teatrului, implicarea adolescenţilor şi copiilor în activităţi teatrale este mai mult decât lăudabilă şi de salutat într-un oraş precum Beiuşul, în care viaţa culturală de calitate are doar manifestări sporadice. Într-o lume dominată de experienţele virtuale un spectacol teatral devine un moment de sărbătoare, iar cei implicaţi capătă puteri extraordinare fiind capabili să transmită publicului magia acestei experienţe. Bineînţeles că pentru a-şi atinge scopul piesele trebuie alese în aşa fel încât să transmită mesaje puternice, iar tinerii actori să fie pregătiţi de un profesionist, un om dedicat şi talentat, ceea ce s-a şi întâmplat prin piesele jucate de tinerii actori coordonaţi de entuziasta Ana Florea.
Cred cu tărie că tinerii noştri au nevoie de activităţile artistice, că au nevoie să fie ei înşişi implicaţi în producerea artei fie că este vorba de literatură, muzică, dans, sau în cazul de faţă, teatru şi de aceea am susţinut mereu ideea existenţei unei trupe de teatru de tineret la Beiuş. Pentru a fi însă pe drumul cel bun e nevoie ca cineva să aibă o iniţiativă, şi în cazul teatrului ea a venit din partea Anei Florea, care a adunat în jurul său o mână de copii talentaţi pe care îi îndrumă să descopere magia din spatele operelor dramatice şi să fie capabili de a împărtăşi această magie şi celorlalţi în momentul în care urcă pe scenă. Prin intermediul pieselor jucate copiii au depăşit inhibiţii, şi-au descoperit talente, şi-au crescut stima de sine şi văd lumea cu alţi ochi, deschizând în acelaşi timp ochii celor care îi admiră.
În rândul spectatorilor se înrădăcinează încet-încet plăcerea de a fi parte din spectacol, pentru că la teatru, spre deosebire de cinema, ei se află faţă-n faţă cu omul viu, cu care pot interacţiona, căruia îi pot simţi răsuflarea caldă, căruia îi pot întinde mâna. De aceea spectacolele de teatru au devenit un soi de sărbătoare la care copiii, şi nu numai, îşi doresc să participe şi pe care o aşteaptă nerăbdători.
Sperăm ca prin intermediul proiectului său, Ana Florea să ducă mai departe o muncă grea, dar plină de satisfacţii, o muncă ale cărei rezultate se măsoară în scaune ocupate în sala
de spectacol, în ropotele de aplauze şi în întrebările ce se aud imediat după ce s-a lăsat cortina: „Când e următoarea reprezentaţie?”, „Care e următoarea piesă pe care o veţi juca?”
Într-o lume care din ce în ce mai des cade pradă vulgarului, mizeriei şi afirmării falselor valori credem că salvarea trebuie să vină prin artă, iar implicarea tinerilor, descoperirea talentelor lor artistice ne dau speranţa că lumea poate fi mai bună, mai frumoasă.
Ioana Schilinka -profesor limba română
“O cheamă simplu: Ana… Dar pasiunea ei nu e simplă. Deloc! Cere timp, cere sacrifcii… O cere cu totul, uneori. N-aș vrea să-mi imaginez Beiușul fără trupa noastră de teatru (pentru că sunt ai noștri,cresc sub ochii noștri!). Nu le-aș zice amatori, fiindcă ceea ce fac demonstrează atâta muncă și dedicare cum vezi numai la cei cu adevărat profesioniști. „E un sentiment dulce acesta”, e o stare de grație: să mergi la teatru, cu elevi de liceu (fiindcă acesta e sectorul meu de activitate), iar pe scenă să fie, de multe ori, chiar colegii lor. Te încearcă, inevitabil, un sentiment de mândrie… să știi că tinerii aceștia, care-și smulg, fără regret, timp din timpul lor, fac ceva cu pasiune pentru ca noi, toți, să avem de unde învăța ce înseamnă talent, ardere, implicare!Datorită lor Beiușul este un loc în care se întâmplă CEVA!”
Silviu Popovici- fotograf
“Trebuie sa ai o doza considerabila de nebunie ca sa te apuci sa faci teatru in Beius. E greu, dar rezultatele sunt frumoase. Experienta mea alaturi de cei care au inceput sa faca teatru aici, a fost una placuta. Este usor sa fotografiezi oameni care fac din pasiune teatru, care lucreaza cu placere si iubesc ce fac.”
Cum percep actorii amatori implicarea lor în spectacolele de teatru :
Mădălin Cîrje– student :
“In cei aproape 2 ani petrecuți alături de “trupa de teatru” din Beiuș, am avut ocazia să urc pe o scenă adevărată, în fața unui public real. Am avut ocazia să cunosc oameni noi, să acumulez experiență în domeniul teatrului de la oameni care știu cu ce se mănânca.”
Evelin Bodea– studenta :
“De mica am visat sa creez personaje, sa ma joc cu gesturi si cuvinte si sa urc pe scena, daruindu-ma unui public curios. In ciuda faptului ca eram in Beius, cu ajutorul Anei, visul mi-a devenit realitate. Prin activitatea desfasurata am invatat autocontrolul, dictia, miscarea scenica si dezinhibarea, aptitudini care m-au ajutat enorm de mult si in alte imprejurari. A fost o perioada superba din viata. Am lucrat cu oameni frumosi si dornici sa construiasca ceva frumos. Sunt sigura ca experienta va fi la fel de pozitiva pentru toti cei care vor participa in continuare.”
Sali Lezeu– eleva :
“Experienta mea cu teatrul a fost una memorabila. Teatrul reprezinta pentru mine una din marile mele pasiuni; e extraordinar sa ai plilejul sa devii, sa traiesti, sa mori in pielea atator personaje…Iar despre feelingul pe care il am cand sunt pe scena, dupa ore de repetitii, pot doar sa spun ca il iubesc! E ceva special sa arati roadele muncii tale, sa auzi rasete de copii, sa le vezi fetele pline de emotie si sa le simti energia.”
Danut Bogosel– student:
“Experienta mea cu teatrul a fost una foarte placuta. Mi-am descoperit noi aptitudini si am reusit sa dezvolt o comunicare extraordinara cu grupul minunat din care am facut parte. Am invatat, alaturi de colegii mei, ca nu trebuie sa fim dezamagiti niciodata, indiferent de ce intampinam in cale. Ma bucur ca am facut parte din echipa de teatru si sunt foarte mandru sa aud despre progresele lor. Desi acum sunt la distanta, ii indragesc foarte mult!”
Cezar Kovacs– elev :
“Teatrul,in opinia mea,este una dintre cele mai frumoase arte pe care omul le poate practica. Punerea in scena a emotiilor mele, libera exprimare, etalarea talentului descoperit a insemnat extrem de mult pentru mine. Cu ajutorul Teatrului am reusit sa ma regasesc/
Momentul in care ies pe scena si arat multimii cum traiesc acel personaj, cum il interpretez, este poate printre cele mai extraordinare senzatii avute vreodata.”
Alte poze din spectacolele noastre :
